Aş fi vrut să vă vorbesc despre ce a devenit mersul cu maşina pe drumurile patriei, dar aveţi în paginile revistei un amplu interviu cu unul din cei mai buni piloţi ai României, şi pentru moment este destul. Omul spune lucrurilor exact pe nume, face referire şi la alte subiecte de mare actualitate, cum ar fi folosirea smartphone-ului la volan, aşa că interviul merită parcurs.
L-am auzit însă pe premierul Ludovic Orban vorbind chiar în preajma alegerilor prezidenţiale că este posibilă reintroducea taxei de poluare, care să fie plătită la prima înmatriculare a unei maşini. A lăsat-o apoi mai moale, fiind evident o măsură nepopulară, dar nu este deloc exclus să meargă până la capăt, deşi va avea mult de furcă pentru a-i da o formă pe placul UE şi care să nu poată fi atacată în justiţie şi, ulterior, recuperată.
Cum am mai spus de nenumărate ori de vreo zece ani încoace, poate că măcar acum taxa nu va putea fi considerată discriminatorie. Nu poţi opri pe nimeni să-şi cumpere orice maşină, oricât de veche şi în orice stare tehnică şi estetică, de oriunde vrea el. Îl poţi sfătui, îi poţi prezenta avantaje şi dezavantaje, dar nu-l poţi împiedica să treacă la fapte printr-o taxă care cândva să poată fi considerată abuzivă şi, implicit, recuperată.
Sigur, poţi cumpăra orice vrei, după bunul plac şi atât cât ţi-e punga. La fel de bine însă trebuie să ştii că maşina pe care o vei avea va trebui să respecte totuşi câteva criterii, în principal cele legate de mediu, de poluarea excesivă la care s-a ajuns sau de traficul din ce în ce mai sufocat. Ba nu, reformulez, chiar nu trebuie să respecte acele criterii, dar proprietarul să fie gata să plătească pentru nerespectarea lor. Aici e marea problemă. Cum ar trebui să plătească? Iar în primul rând să existe siguranţa că plăteşte.
Am tot spus în anii trecuţi că taxa ar trebui legată de impozitul pe care fiecare proprietar trebuie să-l achite anual, impozit care să crească substanţial pe măsură ce emisiile unei maşini se îndepărtează de normele de poluare actuale. Mi s-a replicat că oamenii nu-şi plătesc impozitul şi statul nu-şi poate permite să piardă sume atât de importante. Nu văd însă ce anume ar împiedica statul, aşa cum RCA este obligatorie, aşa cum ITP este obligatorie, să-ţi permită să circuli cu maşina numai dacă faci dovada achitării impozitului. O hârtiuţă adăugată la actele maşinii chiar n-ar fi aşa o mare povară pentru proprietar, dar în schimb îi va acorda toate drepturile posibile de a circula cu maşina aleasă.
Dar din momentul în care şi-a înmatriculat maşina, de preferinţă în România, atunci el va circula pe drumurile patriei nicidecum singur, ci alături de mulţii alţii ca el sau de alţii care când îşi cumpără o maşină nouă sau una second-hand de doar câţiva ani poate că se gândesc, măcar un pic, şi la ce iese pe ţeava de eşapament, ce lasă şi în urmă pentru a fi inhalat. Ei bine, cu toţii trebuie să ştie că pentru ce lasă în urmă trebuie să fie pregătiţi să plătească. Logic: cu cât laşi mai mult fum negru atunci când muşchii îţi dictează să calci cu îndârjire pedala de acceleraţie cu atât să plăteşti mai mult pentru astfel de distracţie.
