Noul Peugeot 308 – Inconfundabila plăcere

Atenţia francezilor de la Peugeot pare a fi concentrată în ultimii ani să introducă în gamă SUV-uri pentru a nu pierde contactul cu ceilalţi constructori. Putea însă să lase în umbră celelalte modele care i-au asigurat succesul de-a lungul timpului? Un răspuns ni-l oferă Noul 308, o maşină compactă ce are multe de spus într-un segment în care concurenţa este acerbă.

Modelul compact al francezilor a intrat ultimul în cadrul modernizării gamei din anii 2000. Primul a fost 206, atât de modern la acea oră, cu un design ce a provocat furori, design care probabil că şi astăzi ar face faţă în segment. Ieşenii îşi amintesc acel 206 albastru cu număr de Vrancea care subjuga toate privirile, dar eu am avut un contact întins pe câţiva ani cu noul pe atunci 406. Berlină clasică, elegantă, confortabilă, cu un motor revoluţionar pe atunci, un 2.0 litri Diesel de 110 CP, cu tehnologie common-rail, un propulsor silenţios şi puternic.

Display-ul ce domină planşa de bord

306 a dat tonul unui design complet schimbat faţă de anterioara generaţie, iar de atunci modelul compact de la Peugeot cucereşte an de an tot felul de premii. Noul 308 are ce moşteni şi ţine să nu fie cu nimic mai prejos faţă de predecesorii săi.

Proporţiile noii generaţii sunt la fel de armonios închegate pentru a rezulta o maşină plăcută de oriunde ai privi-o. Nu poţi spune că nu te mai saturi să te tot uiţi la ea, dar sunt modele de multe ori mai scumpe care şi-ar dori să arate măcar la fel de bine. Aş putea lejer să nu opresc aici comparaţiile, însă până să urc la volan a trebuit să fac câteva drumuri până la maşina oferită de Casa Auto, noul dealer Peugeot şi Citroen la Iaşi, şi am putut remarca supleţea maşinii pe care abia aşteptam s-o pun în mişcare după ce aflasem că era dotată cu motorul HDI de 1,6 litri, posesorul a 120 CP.

Prima senzaţie din habitaclu n-a fost una din cale-afară de favorabilă. Mi s-a părut o atmosferă dominată cumva de austeritate, display-ul generos făcând însă notă discordantă. Volanul mi se părea prea jos poziţionat, cadranele de bord îmi păreau cam mici, iar ecranul - mult prea mare. În cele două laterale ale sale erau vizibile pictograme cu opţiunile ce puteau fi accesate, dar nu mi se păreau cine ştie ce cărţi câştigătoare jucate de Peugeot. N-am mai condus de câţiva ani buni un model al constructorului francez, nu prea mai eram familiarizat cu meniul, dar am încercat să-l descopăr din mers, pe primii kilometri. Mare lucru nu mi-a ieşit, mai ales că eram cumva în întârziere până să ajung la următoarea destinaţie.

Resurse la discreţie

Maşina însă m-a ajutat să nu întârzii deloc! Am redescoperit de la primii metri plăcerea de a conduce un Peugeot. Motorul era silenţios, viguros, gata să răspundă la oricât de fin ai fi pişcat pedala de acceleraţie. Cum o calci mai cu simţ de răspundere trebuie să fii gata de slalom, pentru că maşina se năpusteşte ca într-o cursă contra-cronometru. Depăşeşti tot ce se află în faţa ta, maşina sprintează după cum îi ceri, aşa că nu rişti sub nicio formă să-ţi deranjezi partenerul de trafic în faţa căruia te-ai înscris atunci când schimbi banda de deplasare. Nu va fi nevoit să frâneze pentru că nu ai suficientă putere la îndemână sau poate că n-ai dozat corect demarajul, nici vorbă. Ai putere la discreţie sub talpa dreaptă şi trebuie doar să ţii turaţia nu mai jos de 1.500 rot/min pentru a face tot ce vrei. Sigur, maşina are vigoare şi la 1.000 de ture, pare inepuizabilă, dar inepuizabilă pare a fi şi plăcerea pe care se încumetă să ţi-o ofere.

Doar câteva minute de răbdare

Aţi rămas cu impresia că n-am fost mulţumit de imensul display şi cred că vă daţi seama cam cum am reacţionat când telefonul meu nu s-a cuplat din prima cu sistemele maşinii. Nici din a doua încercare! S-au cuplat ele într-un final şi am început să-l şi folosesc. Am zăbovit câteva minute pe loc şi am trecut în grabă prin meniul care devenea tot mai prietenos cu fiecare abordare. M-am jucat puţin prin setările sistemului audio şi am început să ascult cu alte urechi parcă. Este un sistem de calitate, ce poate rivaliza lejer cu cele premium, montate pe maşini cu preţuri piperate, sisteme care costă mai mult de un sfert din Noul 308 testat, care nu ajunge nici la 18.000 (TVA inclusă).

Binefacerile instalaţiei de climatizare le-am pus la punct tot graţie ecranului tactil, sensibil exact cât trebuie pentru a nu fi nici enervant pentru că eşti nevoit să apeşi de mai multe ori pentru a reacţiona, dar nici să-ţi fie frică să-l atingi din greşeală şi el să execute imediat comanda. Chiar nu ştiu cum am potrivit-o, dar un călduros final de aprilie l-am traversat fără să am vreodată senzaţia de curent sau că ar fi prea multă răcoare. Tot felul de informaţii utile pot fi găsite pe prietenosul display, orientat spre şofer, cu un meniu simplu, intuitiv, căruia însă trebuie să-i acorzi câteva minute de răbdare.

Slalom fără sens

Spuneam la început că volanul mi se părea cam jos, dar asta nu m-a împiedicat deloc să găsesc această maşină foarte uşor manevrabilă. Mai subţire decât sunt obişnuit, poate şi un pic mai mic, pare un volan pentru un model ceva mai sportiv, dar şi motorul de pe maşina testată suna tare bine după ce treceai de 2.500 de ture. Nici nu ştii când ajungi să ai 120 km/h pe vitezometru, iar maşina te îmbie să calci fără grijă acceleraţia. N-am stat pe gânduri şi am început să depăşesc fără să revin imediat pe sensul meu de deplasare. Ar fi rezultat un slalom fără sens, aşa că am rămas mai mult pe contrasens pentru a depăşi în cascadă. Sigur, fără a-mi deranja în vreun fel colegii de trafic.

Direcţia precisă, suspensia confortabilă, frânele ferme contribuiau toate la o călătorie fără griji, mai ales fără grija că vei merge prea des să alimentezi cu combustibil. Eu am mers fără să ţin cont de sfătuitorul de la bord în privinţa schimbării optime a vitezelor, nici nu ştiu dacă am ajuns în treapta a şasea de două sau de trei ori, însă abia am ajuns la 5,7 la sută cu kilometri bifaţi în mare majoritate prin oraş.

În ultima parte a testului am încercat însă să conduc ceva mai economic şi a rezultat un consum mediu de 5 la sută prin oraş, de care eu nu mă pot declara decât mulţumit.

Verdict de dreapta by Matei

Stil, performanţă şi originalitate; astfel poate fi descris noul Peugeot 308, o veritabilă surpriză pentru mine. Despre exterior n-aş avea prea multe de spus, în interior fiind adevăratul spectacol asigurat de sistemul audio peste medie, meniul interactiv cu ceva noutăţi şi poziţionarea acelor la start spre extremităţi, ele apropiindu-se în momente de mare adrenalină, ceea ce combate plăcerea oricărui bărbat de a vedea toate acele pe dreapta.

Consola de bord s-a dovedit intuitivă chiar de la început, nu mi-a fost greu să mă obişnuiesc ca toate comenzile care sporesc confortul să fie reglate cu ajutorul ei. Climate control is a part of these features. Sonorizarea am găsit-o de bună calitate, fără distorsiuni chiar şi când am dat la maximum, spre disperarea mamei care stătea în spate.

Maşina cred că este foarte bună pentru cineva care nu are aşa multă experienţă, dar vrea un model care să-l ajute. Nu prezintă un motor foarte puternic, dar fiind Diesel te poţi angaja fără prea mari emoţii în depăşiri. Izolarea fonică este bine gândită, la viteze de peste 100 km/h nesimţind niciun fel de „bruiaj” pentru sunetul livrat de instalaţia audio.

Comments are closed.