Isi protejeaza clientii
Daca n ar exista de ani buni obiceiul ca, undeva la mijlocul ciclului de viata, un model sa suporte un facelift probabil ca Honda nici n ar fi recurs la o asemenea initiativa. Ce sa i faca acestei masini la exterior? Nu i suficient de in pas cu tendintele actuale? Pentru cei care raspund afirmativ chiar ca mare lucru nu avea de intervenit, iar pentru ceilalti nici n avea rost sa se complice datorita simplului fapt ca ei vad modelul ca pe unul al viitorului, nu al prezentului.
Asadar, de ce s o modifici?

De ce sa schimbi echipa cistigatoare in meciul urmator? De ce sa risti sa strici ceva care merge foarte bine doar de dragul schimbarii? Luind toate aspectele enumerate in considerare, Honda cred c a procedat exact cum fac marcile premium ce se respecta. S a gindit la posesorii de Civic pina la facelift, carora nu le ar fi picat prea bine c au ramas cu un model in urma daca schimbarea, mai ales la fata, ar fi fost izbitoare.

Interventie rafinata
Honda a operat mici modificari in exterior. Trebuie sa fii un fin cunoscator ca dupa ce ai dat o tura in jurul masinii sa rostesti dintr o suflare schimbarile pe care le ai observat. S a intervenit putin, pentru un plus de rafinament, iar multitudinea de privitori poate nici nu va remarca vreo schimbare. In fata, zona din jurul siglei nu mai e din sticla, iar la lampile spate au aparut LED urile. Trebuia tinut pasul cu moda, dar trebuia tinut cont de faptul ca masina asta chiar arata foarte bine, iar daca e vorba de modificat ceva atunci tare grea misiune au designerii ce lucreaza la viitoarea generatie. Au doar doua variante la dispozitie: ori deseneaza ceva ce nu s a mai vazut, ori vor face pasul inapoi.

Si in interior schimbarile sint la fel de putine. Dar si acolo ce sa i fi facut? Sa fi transformat bordul de nava spatiala in ce anume? Tot la chestii de finete s a apelat. Ceva material schimbat pe minerul portierei, aparitia butonului care comanda senzorii de parcare si cam atit. Totul e atit de la locul sau incit doar rau intentionat sa fi fost cineva pentru a comanda un alt gen de schimbare.

Distante comprimate
Daca am cam lamurit detaliile ce privesc facelift ul trebuia constatat daca masina a ramas aceeasi bomba pe roti, aceeasi furnizoare de adrenalina, mereu in stand by, gata sa ti ofere totul la o simpla piscatura de pedala. Ca si la testul de acum trei ani, am condus modelul dotat cu motorul pe benzina de 1,8 litri si 140 CP. Parca i un atlet care asteapta pistolul de start, dar nu la linia de start, unde sa fie atentionat ca va urma sa auda sunetul pe care l viseaza pentru o plecare perfecta, ci asteapta un start care poate veni oricind. De asta paseste doar pe virfuri, nerabdator sa plece ca din pusca. Cam asa am simtit din nou Civicul. Parca topaind de nerabdare sa ti arate bucuros tot ce poate. Iar la apasarea acceleratiei simti ca parc ai sta pe covorul fermecat gata sa te poarte oriunde.

Nici n am stat pe ginduri si cum am urcat in masina am si luat o spre drum intins. Distantele parca se comprima cu o asemenea masina, nu doar puternica, ci gindita sa te ajute sa nu scazi acceleratia decit daca este imperios necesar. Nu sa calci frina pentru orice tentativa de curba. Nu. Masina se aseaza pe drum ca o placintica in tava, pe care o pui cu mina la locul sau. Asa si Civic. Parca o asezi cu mina pe traiectoria impusa, numai ca mina sta pe volan si comanda tacticos ce si cum ai nevoie.

Directia parca as fi vrut o totusi ceva mai ferma la viteze cu trei cifre, iar dupa 4.000 ture motorul suna a sportiv ce pare pe ultima suta de metri. Cutia cu sase trepte nu intilneste nici un impediment in a doza convenabil puterea transmisa de energicul propulsor. Rapoartele mi s au parut bine echilibrate si n as putea spune ca o treapta este mai lunga sau mai scurta, ci ca le lungesti sau scurtezi dupa moft. Vrei performanta, adrenalina, sportivitate? Le lungesti dupa bunul plac. Vrei consum moderat de combustibil? Le scurtezi, dar e bine sa asculti si de sfatul masinii.

SHIFT, sfatosul masinii
Ca si la Jazz, pe care l am testat la inceputul acestui an, si la Civic Hatchback am intilnit SHIFT pe display, el indicind momentul optim pentru a schimba vitezele, crescator sau descrescator. Prin oras chiar am ascultat de el. Pe alocuri l am mai ignorat, pentru ca masina, manevrabila, chiar imi dadea ghes sa fiu un tip descurcaret, in sensul bun al cuvintului. Daca gasesti turatia in zona unde cuplul isi arata coltii chiar ca faci ce vrei cu masina. Asta inseamna sa fii undeva pe la 4.000 ture si sa calci acceleratia cu toata nadejdea. Iesi din impas de parc ai fi o bila de biliard ce gaseste drumul spre gaura din tacul lui O'Sullivan.

Revenind la consum, SHIFT te pune sa cresti vitezele cum ajungi in jur de 2.000 ture. Pare ciudat ca la vreo 50 km/h ditamai motorul de 1,8 litri sa colaboreze cu treapta a sasea. Am schimbat cu emotii si ma asteptam la ceva nesincronizari, dar n am avut parte de ele. Motorul se insuruba la fel de imperturbabil, iar cum turatia scadea sub 1.500 ture te punea sa retrogradezi treapta de viteza. Am tot ascultat pina cind am ajuns de multe ori sa anticipez semnalul luminos lansat de SHIFT, ba chiar si ECO din display imi zimbea cu toate cele cinci beculete verzi, semn ca ma impacam de minune cu mediul. Consumul era de 9,1 la suta, ceea ce nu mi se pare deloc rau pentru un motor de 1,8 litri.