Are şi locuri în spate!
Nici nu pot spune că de atunci răbdarea mea a fost pusă la încercare. Eram mai mult curios, dar aşteptarea n-a fost deloc chinuitoare. Poate şi pentru că aşteptările nu se situau undeva la prea mare înălţime, maşina asta chiar m-a surprins. Nu mai sunt la vârsta la care să mă îmbăt cu apă rece, nici n-am avut-o pe mână timp suficient pentru a-mi forma o părere completă, dar nici nu-mi trebuie prea mult ca să pot trage nişte concluzii.

Cine vede maşina asta nu cred că poate spune că are mai mult de două locuri. Şi ce mare scofală a făcut atunci Toyota? smart e de multă vreme pe piaţă, Mini are şi ea cu ce se lăuda. Şi atunci la ce bun eforturile niponilor? Da, dar când deschizi portiera începi să te minunezi. Cum, are locuri în spate? Da, are, dar să nu vă imaginaţi că într-o maşină de 3 metri lungime vor încăpea nişte găligani pe banchetă. Şi eventual nici să nu se atingă între ei.

Croită pentru femei
Dar asta cu locurile din spate ar fi doar începutul. Chiar am vrut să văd cam cine ar putea sta în spate. În spatele meu, ca şofer, e greu să mai încapă cineva, dar un copil de vreo 3-4 ani cred că-şi găseşte lejer locul. În schimb, în spatele pasagerului meu din dreapta încape lejer un copil de vreo 11-12 ani. Chiar şi un adult nu mai înalt de 1,70 ar încăpea, dar n-ar trebui pus acolo dacă vă deplasaţi pe distanţe lungi.

Poate veţi spune că nici n-are rost să te gândeşti la distanţe lungi cu iQ, dar să ştiţi că nu degeaba ea este atât de lată. Este foarte stabilă şi mi-a plăcut mult că atunci când ai bracat volanul la maxim se întoarce parcă în loc, aşa ca autobuzul. Dar iată că sar cam repede de la una la alta. O fi maşina asta sprinţară, greu de stat în loc, dar am stabilit cam cine ar putea sta pe locurile din spate. În faţă e boierie, iar în dreapta se poate sta şi picior peste picior.

Torpedoul arată de parcă ar fi o poşetă, semn că maşina asta e destinată aproape în întregime femeilor. Interiorul este croit la nivel premium şi nu pot spune c-am găsit chiar din prima instalaţia audio. Vedeam pe unde se introduce CD-ul, vedeam comenzile audio pe volan, dar pe unde ar fi plasat radioul? La repezeală nici nu mai ştiu pe ce-am apăsat, dar pe un display din stânga a apărut şi radioul. Nu că n-aş fi putut fără el, dar trebuia să-l descopăr.

Trei cifre în viteza a doua
Şi câte mai aveam să descopăr, de parcă mi-e şi teamă că voi omite ceva să vă spun. Oricum, la cum mi-a picat cu tronc maşina asta nu cred că voi rata o viitoare ocazie de a o testa mai în detaliu. Motorul de 1 litru este cam liniştit la turaţii joase, dar când prinde curaj pe turometru atunci chiar că iQ parcă prinde viaţă. Mi-am propus să merg doar prin oraş, să nu caut performanţe, ci să mă dedic asupra conceptului, dar tot n-am rezistat să nu calc acceleraţia şi cum ştiu eu.

M-am limitat doar la a vedea ce se petrece în treapta a doua, dar când am văzut că atinsesem 100 km/h şi maşina încă avea suflu deşi era pe la 5.000 rot/min m-am liniştit. Parcă era şi mai stabilă, iar o senzaţie asemănătoare am avut cu mulţi ani în urmă, undeva prin 2004 cred, tot cu o Toyota. Era vorba de un Yaris, maşină din clasa mică aşa cum era pe vremea aia, dar mult mai mare ca iQ. Ei bine, atunci atinsesem 170 km/h şi era atât de stabilă încât aveam curaj să apăs în continuare pe acceleraţie, deşi cu unele modele din clasa medie mă opream la cel mult 150 km/h. La fel şi cu iQ. N-am avut unde, dar aproape sunt convins că aş fi retrăit complet acele senzaţii. Iaca şi de asta spun că mi-ar prinde bine o nouă experienţă cu iQ.

Practică şi confortabilă
Până atunci însă voi adăuga că mi-a plăcut „S”-ul care se vede în partea din spate a caroseriei şi că şi în interior am regăsit tema asta a rotunjimilor. Nici colţul portierelor n-a scăpat, numai că la iQ nu mai există colţ, ci a fost rotunjit. Şi bine au făcut inginerii că s-au gândit şi la asta, pentru că atunci când ieşi de pe locurile din spate e posibil să te agăţi în respectivul colţ, lucru deloc plăcut. Accesul în spate se face foarte uşor, acţionându-se cu un singur deget scaunul din faţă pentru a i se da spătarul în faţă şi apoi să culiseze spre bord.  Mi-a plăcut şi spotul de lumină albă care poate fi orientat ca gurile de ventilaţie din avion şi dac-o mai fi ceva de spus vă voi spune data viitoare.

Iar era să uit. Am primit maşina cu un consum mediu şi în zadar m-am străduit să-l resetez. N-am reuşit, dar am aflat că nici nu se reseta manual, ci imediat după ce ai trecut pe la benzinărie. Am reuşit în schimb, deşi prin oraş am profitat din plin că mă pot strecura şi am schimbat vitezele nu tocmai pe placul lui SHIFT, sistem care îţi recomandă când să schimbi viteza pentru un consum optim, să scad consumul cu patru zecimi de litru.