A trecut ceva vreme de cind am aşteptat o ocazie pentru a testa noul Land Cruiser. Mai bine zis o ocazie care să se potrivească şi cu programul meu. Nici de data asta n-a fost o potrivire tocmai perfectă, dar mi-am zis că n-ar mai trebui aminat momentul intilnirii. Vedeţi mai incolo dacă a meritat sau nu.

Doar in parcare poate nu atrage atenţia
Data asta a insemnat să iau Land Cruiser intr-o duminică. O duminică intreagă aş fi putut avea maşina la dispoziţie. O duminică intreagă dacă aş fi fost liber, dar cum trebuie să muncesc şi in week-end m-am văzut nevoit să mă mulţumesc cu doar citeva ore. Măcar să fi fost o duminică mai liniştită, dar parcă nici nu putea fi altfel din moment ce urma să urc la volanul unuia dintre cele mai rivnite modele off-road, care iţi poate furniza adrenalină cit o maşină sport de primă clasă.
Nu era prea cald in după-amiaza in care m-am apropiat de maşina ce asigurase asistenţa la Raliul Iaşului. Vara incă nu se dădea plecată, iar in Piaţa Unirii răsunau pasionale acorduri de tango. Curioşii se strinseseră in jurul dansatorilor profesionişti, aşa că Land Cruiser a ieşit neobservat din parcare. Insă nici nu-i genul de maşină care să atragă atenţia ca o decapotabilă. Lucru valabil insă doar pentru parcare.
Un deal inspăimintător
Cind insă se pune in mişcare, Land Cruiser incepe să impună respect. Pe drum drept impresionează prin masivitate şi doar prin simpla sa apariţie determină celelalte maşini să i se dea din cale. Nu de fiecare dată la timp pentru a nu fi nevoit să frinez, dar de cum am urcat la volan am incercat să găsesc cel mai scurt drum spre un teren accidentat pentru a vedea cum se comportă acolo. Nici acum n-am uitat testul cu precedenta generaţie, deşi au trecut destui ani de atunci. Pur şi simplu m-a uimit şi chiar voiam să trăiesc din nou acel sentiment, pentru că la unele modele, şi nu puţine, noile generaţii nu m-au incintat cum reuşiseră precedentele.
N-o să vă pun acum răbdarea la incercare, aşa că am intrat pe un drum de ţară şi după ciţiva metri mi s-a intins la picioare un deal inspăimintător la prima vedere. Chiar şi pentru urcat pe jos era dificil, insă nici o şansă cu maşina. Dar totuşi merita incercat.
Maşina care urcă singură
Am inceput urcuşul fără să cuplez vreunul din sofisticatele sisteme ale maşinii sau să apelez la vreun alt ajutor din partea ei. Era insă in funcţiune controlul tracţiunii, care işi făcea de minune treaba. Trecusem deja de obstacole care-mi păreau inaccesibile. Mi-e greu să explic cum reuşea Land Cruiser să le depăşească fără pic de efort. Dar ceea ce părea imposibil de la ciţiva metri distanţă devenea cit se poate de accesibil cum se apropia maşina japoneză dotată cu motor Diesel de 3 litri şi 190 CP. Dar chiar aproape de baza dealului am văzut un prag pe care mi-am zis că musai trebuie trecut. Infricoşător. Pe jos nu cred că eu unul l-aş fi trecut. Cumplit de inalt şi abrupt. Poate dacă efectiv m-aş fi căţărat să fi avut vreo şansă, dar n-am fost niciodată un expert la sărit garduri…
Era un moment bun pentru a testa sistemul CRAWL al maşinii. Trebuie doar să-l activezi şi să nu cumva să pui piciorul pe vreo pedală, frină sau acceleraţie, modelul fiind dotat cu cutie de viteze automată. Maşina calculează singură totul, analizează suprafaţa pe care o are sub roţi şi găseşte soluţia pentru a inainta. După activarea lui CRAWL, in stinga se găsesc butoanele pentru a creşte sau descreşte viteza. Erau nivelele LO, MED şi HI, iar intre ele cite o altă treaptă. De regulă se aşează cel mult pe MED, dar am ales intre LO şi MED. Am luat piciorul de pe frină şi Land Cruiser s-a pus in mişcare. A inceput să urce. A inaintat puţin, dar suficient cit să nu mai văd capătul dealului. De fapt inclinarea era atit de mare incit poate era bine să cuplez camera de luat vederi care să-mi arate ce se află după imensul obstacol. Da, are şi aşa ceva. Şi multe altele. Aş fi avut timp cit maşină incepea să ronţăie şi să cloncăne după bucăţica de pămint de care să se poată agăţa, dar m-am lăsat cucerit de spectacolul pe care mi-l oferea. N-am vrut insă s-o chinui prea mult, aşa că am renunţat. Am dat incet inapoi ciţiva metri şi am văzut de ce practic nu putea trece pe acolo. Roţile din spate  rămineau suspendate, iar cele din faţă roseseră firele de iarbă care mai erau pe deal. Rămăsese pămintul chel, insă roata din stinga ar mai fi trebuit să treacă incă un prag, cam cit două cărămizi puse una peste alta. Verdict: imposibil.
Am cuplat diferenţialul central şi am incercat din nou. Am ajuns cam in aceeaşi fază, insă altceva nu pricepeam: de ce maşina nu-şi pune la treabă motorul? Am privit spre turometru şi n-am văzut acul trecind de 2.000 ture. Dacă sistemul aşa considera de cuviinţă n-aveai ce face. Dar nici de trecut nu s-a putut. Iar am dat inapoi şi am zis să incerc puţin mai in dreapta. Nu ştiu dacă am ales prea bine din moment ce maşina s-a inclinat pe partea dreptă de o şi vedem culcată pe geamuri. Şi-a revenit repede şi iar a inceput să ronţăie. De data asta am lăsat-o in pace. Poate dura şi treizeci de secunde pină să găsească soluţia optimă, dar tot n-a putut trece. Nici cauciucurile nu erau grozave, dar nici nu ştiu dacă ar fi trecut vreo altă  maşină pe acolo.
Suflet in loc de sisteme electronice
Insă intr-un astfel de moment trebuie apelat la experienţa de pilot off-road. Adică trebuie dezactivat CRAWL şi de manevrat bolidul şi cu sufletul, nu doar pe baza sistemelor atit de avansate. Vă puteţi intreba de ce-or fi atit de avansate dacă n-au fost in stare să ducă maşina pină in virful dealului. Cuplat insă şi diferenţialul spate, cu reductorul pe LOW, dar mai ales cu o călcare mai agresivă a acceleraţiei maşina s-a pus pe urcat. Exact pe unde n-a trecut prima dată. S-a izbit de obstacolul pe care-l mai intimpina roata din stinga, dar de data asta a avut forţa să-l treacă. Şi nu cu mare dificultate, că acceleraţia n-a fost călcată chiar exagerat. Dar suficient cit bolidul de citeva tone să se năpustească spre coama dealului. Oare mai are rost intrebarea cu avansatele sisteme? Sigur, pentru că ele pot transforma un şofer oarecare intr-un veritabil pilot off-road. Nu dintr-o dată insă şi nici incercind din prima să treacă de un asemenea obstacol.
Primind un aşa capital de incredere, pină la capătul dealului a fost mai mult o joacă. Ceea ce părea la prima vedere un pariu imposibil a fost cit se poate de uşor de realizat. Imediat ce rezolvi o problemă cit se poate de complicată vei spune că a fost simplă. Aşa şi cu dealul pe care-l priveam acum de pe culme.
CRAWL şi-a luat revanşa
Prea mult timp de savurat reuşita n-a fost. Urma coborişul, care de multe ori poate fi mai anevoios decit căţăratul. De data asta am cuplat CRAWL şi l-am lăsat să-şi facă treaba. Avea nevoie de o revanşă. Am intrat in gropi care pe jos ar fi trebuit sărit in ele ca să mergi mai departe. Land Cruiser n-a făcut asta, dar nici n-am inţeles cum de s-a putut mula pe ele. Am inţeles doar că impingeam piciorul sting atit de tare in zona in care trebuia ţinut pentru a nu fi tentat să apese ambreiajul inexistent de mă gindeam c-o voi sparge, atit de tare plonja maşina. Noroc de centura de siguranţă, că altfel m-aş fi lipit de volan, dacă nu cumva aş fi făcut cunoştinţă şi cu parbrizul. Am cam transpirat la această coborire, dar nici nu mai ocoleam deloc obstacolele. Ei bine, chiar am mai pus viteza de coborire şi pe MED, semn că increderea in maşină devenise deplină. Evident, m-am indepărtat tare mulţumit de ce se petrecuse pe acel deal. Nu l-am mai privit in retrovizoare, dar nici nu pot spune acum cind mă voi mai incumeta să-l cuceresc.
Aproape invidios
Nu pot să inchei fără să vă mai spun citeva cuvinte despre Land Cruiser. Puteţi pune pe ea dotări care mai de care mai spectaculoase. Maşina asta are in standard şi un monitor amplasat in cupolă ca să redea DVD-uri pentru ocupanţii locurilor din spate. Cotiera dintre scaunele din faţă poate fi răcită, dar nu tot timpul, pentru că are un buton care s-o pună la treabă doar la nevoie, mai există un buton bun pentru timp de iarnă, care să incălzească mai rapid nu doar motorul, ci şi habitaclul. Să nu uit să vă spun că maşina asta are suspensie pneumatică, dar chiar nu vreau să mă lansez intr-o enumerare care s-ar intinde pe multe rinduri, că aproape aş fi invidios pe cel care va avea parte de o astfel de configurare.