Oricât de mult poate însemna mult prea puţin

Importatorul Porsche România a organizat, în parteneriat cu dealerul ieşean OpenService, care reprezintă interesele Skoda, un eveniment cu care nu te întâlneşti prea des. Opt modele Porsche au fost puse la dispoziţia celor care deţin deja o maşină a prestigioasei mărci sau au participat din postura de potenţiali clienţi.

Peste 300 cai frustraţi de gropile din oraş

De fapt maşinile n-au fost chiar la dispoziţia celor aflaţi la volan, pentru că traseul ales, dar mai ales preţioasele indicaţii venite din modelul ce deschidea coloana, obositoare de cele mai multe ori, trebuiau respectate întocmai. Nici n-aş fi avut nimic de comentat în acest sens dacă şi organizatorii bucureşteni ar fi respectat întocmai ce-au promis, cum ar fi fost de altfel normal din moment ce reprezintă o asemenea marcă.

Mult prea desele opriri pentru a schimba maşinile or fi avut rostul lor, pentru ca fiecare „echipaj”, compus din două persoane, să treacă prin fiecare model, dar până la urmă tot n-am apucat să conduc Targa 4S, pe care l-am tot admirat când eram în spatele său. Iar eu am respectat de fiecare dată următoarea maşină în care trebuia să urc...

N-aş face însă deloc o dramă din această cauză, mai ales că oricare model aflat printre cele opt are atâtea de oferit încât n-ai mai vrea să te dezlipeşti de o asemenea maşină. Plecarea spre Târgu Frumos a fost făcută într-un 911 Carrera, pe care-l ochisem ca pe o principală ţintă. Ghinionul a fost că l-am condus numai până la ieşirea din Iaşi. Dar să ţii în frâu peste 300 cai e tare greu. V-aş fi spus exact ce putere are motorul, dar organizatorii n-au pus la dispoziţie fişele tehnice ale modelelor participante la acţiune. Au tot oferit amănunte de acest gen în timpul deplasării în loc să lase oamenii să se bucure pe deplin de maşini.

Revenind la 911, model în care cobori atunci când „urci” la volan, deşi aproape lipit de asfalt, mârâie plin de frustrări într-un oraş plin de gropi. Rulează impecabil şi noroc că la un semafor am lăsat mai mult loc faţă de maşina din faţă pentru un sprint consistent. A fost singura ocazie să aud şi motorul cum sună. Fascinant, fără discuţie, dar mult prea puţin pentru o descriere completă. Rulam în cel mai confortabil mod, iar maşina ştia să se comporte cu gentileţe, pentru că apucăturile de veritabilă fiară nu i le-am putut descoperi.

Impresionantul Cayenne Diesel

Nu voi insista deloc asupra momentelor în care m-am aflat şi pe scaunul din dreapta, deşi senzaţiile trăite sunt oarecum similare cu cel aflat la volan, aşa că următorul model pe care l-am condus a fost Panamera, şi el aflat pe lista de priorităţi. Mai mult confort faţă de 911, dar mai puţină sportivitate. Şi mai multe butoane, dar chiar trebuie apreciat că oamenii de la Porsche nu te trimit prin tot felul de meniuri complicate, ci îţi oferă butoane pentru toate funcţiile importante. Iar când vine vorba de setări prind sportivitatea atunci chiar că nu-i timp de joystick-uri şi alte găselniţe, ci o simplă apăsare de buton este cea mai bună variantă. Dar şi din acest motiv Porsche este ceva cu totul şi cu totul deosebit în lumea auto.

Însă modelul care m-a impresionat cel mai tare din cele patru conduse de mine a fost Cayenne. Şi nu varianta pe benzină, ci cea Diesel! În primul rând pentru că, în mers, n-aş fi băgat mâna în foc că merge cu motorină, atât de silenţios era. Mi-a plăcut mult şi un V6 montat pe noul Volkswagen Touareg, dar cel de pe Cayenne e şi mai bun. Nu mai spun de comportamentul ireproşabil on-road al SUV-ului, de confortul deplin, de absolut tot ce ai nevoie pentru o călătorie minunată cu o maşină de excepţie.

Localităţile se succed prea repede pentru Porsche

Sigur că 911 condus în afara localităţilor m-ar fi cucerit fără îndoială în competiţia cu Cayenne Diesel, dar singura şansă de a încerca o doză pură de sportivitate a fost cu Boxster. L-am trecut imediat pe SPORT PLUS şi săracul urla cât îl ţineau puterile în treapta a doua de viteză. N-am rezistat şi am trecut pe „manual”, dar nici aşa nu prea putea fi stăpânit din moment ce localităţile între Târgu Frumos şi Iaşi se succed mult prea repede pentru orice model Porsche. Cuceritor la Boxster este că motorul l-am simţit cel mai aproape de mine, probabil cumva similar cu senzaţia trăită într-un Cayman, marele absent al reuniunii, maşină în care, potrivit organizatorilor, îţi suflă propulsorul în ceafă.

Totuşi parcă am trăit mult prea puţine emoţii în compania unor maşini atât de deosebite, dar timpul scurt petrecut la volan nici nu prea lăsa loc de altceva. Ajung însă la vorba unui mare pilot de raliuri, cu care am bifat ceva acţiuni cu maşini sportive şi care ţinea să-mi aducă aminte că tot ce-i plăcut durează puţin. Dar cu Porsche probabil că oricât de mult ar fi însemnat totuşi mult prea puţin...