Hyundai a pus accent pe maşinile 4x4 cu mult inaintea altor mărci, mult mai pretenţioase. Le-a tot cizelat pină cind a ajuns la ix35, model care vom descoperi in rindurile următoare dacă va constitui un reper nu doar in gama constructorului sud-coreean, cit mai ales in clasa sa.

Amintiri cu Santa Fe de 112 CP
Chiar nu ştiu cum de am testat ix35 atit de tirziu, insă cind l-am zărit acum vreo lună in parcarea din faţa dealerului Casa Auto Iaşi am ştiut că nu va trece mult pină cind să-l conduc. Chiar cum am trecut pragul complexului am şi spus că ştiu care va fi următoarea maşină testată. Ştiam şi că peste citeva săptămini aveam un drum de făcut pină la Vatra Dornei, aşa că răminea să primesc un răspuns favorabil pentru a indrepta cumva nedreptatea ce i-o făcusem lui ix35, inlocuitorul lui Tucson.
Cum răspunsul a fost cel aşteptat, iată-mă intr-o după-amiază de vineri, aflat in mare grabă, pe o vreme cu nori grei, intr-un picaj continuu, trecind o geantă şi aparatul foto in portbagajul SUV-ului de la Hyundai. Nu m-a impresionat deloc atunci, dar la intoarcere – din plin, că am găsit acolo un cu totul alt spaţiu decit in compacta pe care o conduc zi de zi. Am rămas insă plăcut surprins să aflu că modelul era dotat cu un motor Diesel de peste 180 CP. Fără să vreau mi-am amintit de primul test cu un SUV de la Hyundai. Se intimpla cu atit de mulţi ani in urmă, pe cind Santa Fe mergea cu doar 112 CP. Imi amintesc că scriam atunci că dacă ar fi avut ciţiva căluţi in plus, am rotunjit eu la 125, totul ar fi fost la superlativ. Se mişca excelent şi cu 112, dar la 125 ar fi fost de 10 plus. Hyundai chiar avea să-l urce la 125 după citeva luni, dar peste 180 CP pe ix35 nu putea suna decit incintător.
L-am bănuit degeaba
Nici nu mai conta că mă aştepta o vreme răutăcioasă. Cu un aşa motor la dispoziţie şi dispoziţia ţi se schimbă mult mai uşor. Parcă ştiam că trebuie să găsesc o intrare USB, iar stick-ul pe care fusese trimisă muzică mai mult la intimplare era gata de funcţionare. Dar la o privire rapidă prin habitaclu am descoperit că maşina era plină de dotări. Indiscutabil, era o variantă dacă nu de virf măcar apropiată de top. La repezeală am văzut reductorul şi sistemul de coborire a pantelor, scaunele incălzite sau senzorii de parcare. Insă prima mea nedumerire a fost legată de faptul că nu rulam cu viteză prea mare, dar totuşi in habitaclu se auzea un şuierat cam supărător. Imediat m-am uitat la copacii de pe marginea drumului şi aşa se mai scuturau săracii de m-am simţit iar vinovat că l-am bănuit pe ix35 de ceva ce el n-avea deloc vreo vină. Vremea se strica tot mai tare, iar ploaia nu s-a sfiit deloc să stropească pămintul cam crăpat. Atit de aşteptată era incit chiar m-am bucurat c-a venit. Conta mai puţin că-mi strica planurile.
Pe cele legate de deplasare nu avea de ce să le strice. Chiar şi atunci cind evolua intr-o partitură cu mulţi stropi pe secundă pe centimetrul pătrat, nu-şi făcea simţită prezenţa prea tare in habitaclu. Şi asta nu că aş fi dat muzica prea tare. Nicidecum. Era la un nivel normal. Cu maşina mă acomodasem deja, dar nu inţelegeam de ce pe un tronson de drum, ce părea in regulă, avea să resimtă denivelările mult mai in plin decit m-aş fi aşteptat. Mi s-a părut suspect, tocmai de aceea am şi reţinut locul cu pricina. Mă gindeam să vă spun că la intoarcere n-am uitat de acel loc, dar n-am mai avut deloc aceeaşi senzaţie. V-am spus acum pentru că m-aş fi putut lua cu vorba şi aş fi uitat, dar mai ales că m-aş fi simţit iarăşi vinovat faţă de ix35.
Etajare mai rar intilnită
Iar SUV-ul atit de supus era incit chiar n-aveam ce să-i reproşez. Motorul era cuceritor, iar colaborarea cu cutia de viteze manuală in 6 rapoarte am găsit-o fericită, dar parcă altfel decit la alte modele din segment. De regulă, ultima treaptă este bună numai pentru deplasări pe autostradă, iar cu a cincea faci cam tot ce vrei. La ix35 am găsit o etajare a vitezelor tare echilibrată, cu rapoarte nici mai scurte nici mai lungi decit trebuie. Poate chiar de asta maşina iţi indică uneori să sari direct din a 4-a intr-a 6-a dacă te-ai hotărit să calci acceleraţia cu simţ de răspundere. Am ajuns in astfel de situaţii doar dacă am vrut, deşi nu sar vreo treaptă cind vine vorba de creştere a vitezei. Cred că sfatul era doar cu trimitere la consum, unul de altfel de toată lauda din moment ce n-am ţinut cont in vreun moment de el, dar am predat maşina cu unul mediu de 6,7 litri/100 km.
Am exclus orice testare pe drum accidentat şi chiar mă felicit pentru acest lucru, dar tot n-am rezistat să nu intru şi pe drum de ţară. Fără asfalt, nu cu gropi adinci, dar cu denivelări insemnate. Poate mai mult pentru a mă convinge dacă era cumva vreo problemă cu suspensia, dar cred c-aş fi putut rula şi cu viteze din trei cifre dacă aş fi avut pe unde. Confortul nu avea de suferit. Ştiam de pe atunci că ix35 n-avea nici o vină, dar trebuia să mă conving la intoarcere, lucru de care v-am povestit mai sus.
Aş fi vrut să vă pot spune mai multe despre faptele de vitejie ale motorului, dar in afară că este silenţios şi că am făcut cu ajutorul lui orice mi-am propus chiar n-am intilnit situaţii in trafic ce merită povestite. Nici n-am vrut să le provoc. Totuşi carosabilul era ud, deci nu erau condiţii de situaţii provocatoare.
De-a latul intr-o curbă
La intoarcere, insă, am avut parte de o altfel de vreme, cu un soare generos ce părea hotărit să-şi ia revanşa. Să nu uit să vă spun că am avut ocazia să merg cu ix35 ciţiva kilometri şi noaptea, suficient cit să fiu incintat de cum luminează farurile. Aşadar, la intoarcere nu m-am putut abţine să nu provoc SUV-ul in citeva serpentine. L-am luat mai uşor la inceput, dar apoi din ce in ce mai tare de am ajuns chiar şi acolo incit să iau o curbă cam de-a latul. Scrişneau roţile, iar eu acceleram tot mai tare, insă maşina se incăpăţina să rămină pe traiectoria impusă. Nici n-avea altă variantă, că ori intram pe contrasens, ori mă izbeam de parapetul de pe margine drumului. Nu părea totuşi să-i fie prea greu, de fapt cam toată deplasarea cred că i s-a părut floare la ureche. Poate că voi avea ocazia să mai testez ix35 ca să mă conving şi de calităţile off-road ale modelului, dar pină atunci poate merge cu fruntea sus printr-un segment dominat in Rominia de Dacia Duster. Iar Hyundai ix35 este unul dintre puţinii săi concurenţi care chiar i-ar putea pune cu adevărat probleme.