N-am mai mers cu Fiesta de vreo ciţiva ani buni, să tot fie măcar şase. Probabil că modelul testat atunci nu m-a determinat să fiu mult mai prompt la viitoarea restilizare. Dar cu acest nou Fiesta lucrurile par a fi cu totul altele. Par sau chiar sunt?

Amintiri cu vechiul Fiesta
Nu-mi amintesc eu prea multe de la precedenta experienţă cu Fiesta. Reţin insă un amănunt pe care la acea vreme nu l-am inţeles. Cind ajungeam la o anumită viteză incepea să apară un sunet care n-avea ce căuta in habitaclu. Un sunet efectiv de neinţeles. Parcă venea pe gurile de ventilaţie, dar nu bătea vintul chiar aşa de tare şi nici viteza nu era una ameţitoare. Nici acum nu-mi dau seama ce-o fi fost, dar iată n-am reuşit să uit.
Oricum, precedenta generaţie nu prea avea ea multe in comun cu numele pe care-l purta. Nu prea te trimitea mai nimic la o veritabilă fiestă. Nu prea erau motive. Modelul era unul destul de mohorit pentru o clasă mică aflată intr-o continuă vinătoare de clienţi, principalele arme fiind, ca şi acum, legate de design, de dimensiuni duse la extremele superioare ale clasei, dar mai ales de toate facilităţile oferite in interior. Ei bine, noul model şi-a propus să puncteze bine de tot la toate aceste capitole, iar in mare măsură am constatat că a şi reuşit.
Nu mă lasă indiferent
N-am mai condus de ceva vreme un model de clasă mică. Dacă mă intrebaţi repede nici nu-mi amintesc care a fost precedentul model şi chiar in timp ce scriu aceste rinduri mă gindesc care o fi fost, insă zău dacă am măcar vreo bănuială. Mă las păgubaş, dar trebuie să vă spun că n-am urcat cu foarte mare incredere la volan. Cert este că designul maşinii nu mă lăsa indiferent şi nu doar pentru că ar aduce cumva cu Focus, modelul Ford din clasa compactă. Nu. Fiesta are propria sa personalitate, iar maşina arată tare bine, exact cum ii stă bine unui model din clasa mică. Este şi suficient de lungă pentru a avea un portbagaj mulţumitor pentru acest segment şi nu-i deloc exclus să vă spun mai incolo că, fără să vreau, am pus portbagajul de două ori la incercare şi de fiecare dată s-a descurcat cu brio.
N-am fost eu extraordinar de incintat cum arăta zona in care cheia era introdusă in contact şi cit am căutat computerul de bord mi-am dat seama că maneta răspunzătoare cu semnalizările pare a ceda după un număr nu senzaţional de mare de repetări. O parte din efort poate fi preluată de setările pe care calculatorul maşinii ţi le pune la dispoziţie şi trebuie să amin şi la acest capitol dezvăluirile.
M-am lămurit şi in privinţa consumului
Am mers destul de mult cu maşina asta prin oraş. Chestii notabile care să merită subliniate nu prea poţi intilni intr-un trafic suficient de aglomerat. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost că frina este tare sensibilă. Cum o pişti cum pui la incercare centura de siguranţă. Pedala de ambreiaj este foarte uşor de călcat, aşa că doamnele şi domnişoarele ce vor opta pentru maşina asta nu trebuie să depună prea mare efort pentru a schimba vitezele. Deşi micuţ, de 1,2 litri şi generind ceva mai mult de 80 CP, motorul nu intimpină dificultăţi in a efectua un slalom permanent la nevoie. Pare lent la turaţii mici, şi nu-i nimic anormal, dar după 3.000 ture parcă-i Popeye după citeva guri de spanac. Scaunul şoferului, cel puţin, este extrem de comod, iar cind genunchiul meu găsea sprijin in postamentul consolei centrale incepeam să cred că maşina se comportă tare bine şi in curbele abordate mai sportiv. Cit am incercat eu asta prin oraş, fără să exagerez insă, Fiesta chiar mi-a dat senzaţia că se simte bine supusă la astfel de acţiuni.
Asupra consumului nu m-am lămurit eu foarte bine pină n-am incercat să parcurg mai mulţi kilometri. Deplasările mele nu prea trec de 2-3 kilometri şi e clar că nu puteam obţine un consum mediu optim. Dar am condus deloc economic şi tot n-am trecut de 9 la sută. Dar şi cind am vrut să mă edific, Fiesta a reacţionat cu promptitudine. Cu motorul rece am parcurs tot o distanţă scurtă, in jur de 3 kilometri. Am condus insă cu grijă şi am obţinut un consum mediu de 6,9 litri la sută.
Gadget-uri de băgat in seamă
Instalaţia audio a fost cea care mi-a dat primul semnal că Fiesta şi-a propus să depăşească limitele clasei mici. Sunetul este su siguranţă unul dintre cele mai bune existente la ora actuală in segment, pentru simplul motiv că depăşeşte multe maşini din clasa compactă. Setările pe care calculatorul Fiestei le poate face sunt dintre cele mai profunde, iar eu mă declaram mulţumit de cum se auzeau pină şi posturile radio. Mi-am forţat norocul şi am apăsat pe butonul care scrie CD in partea din stinga a consolei centrale, acolo unde se găsesc cinci butoane, restul fiind pentru RADIO, AUX, PHONE şi MENU. Chiar am avut noroc, iar calitatea a crescut cu o clasă, aşa că mai multe nu prea mai am de adăugat.
Am mai văzut că scria şi PHONE şi mi-am zis că nu-i nici o mare scofală. Am rămas eu cu o nemulţumire din pricina unui model de vreo trei ori mai scump decit Fiesta, care nici măcar agenda telefonului n-o recunoştea. Cu Fiesta am simţit că parcă-i altceva şi mi-am zis că n-am ce pierde să văd dacă maşina se va inţelege rapid cu telefonul meu. Am mai avut eşecuri cu alte modele, iar la Fiesta erau deja ocupate toate slot-urile. Am şters unul şi maşina mi-a oferit repede o parolă pe care s-o butonez pe telefon. Imediat dispozitivele s-au recunoscut, iar conexiunea era perfectă. Am sesizat imediat că-mi oferea lista de apeluri şi, culmea!, ce apărea pe display, remarc acum excelenta poziţionare a consolei centrale, aia era şi pe telefon. Dar să recunoască toată agenda telefonică nu m-am prea aşteptat. De mare ajutor este şi că poţi tasta un număr pe care nu-l ai deja in agendă şi practic poţi lăsa deoparte telefonul. Ai pină şi posibilitatea să treci repede să vorbeşti la telefon dacă eşti convins că discuţia purtată trebuie să rămină sută la sută doar pentru urechile tale dintre cele din habitaclu, dar practic ai la mina dreaptă cam totul din telefon pentru o convorbire.
N-o condamnaţi doar la trasee urbane!
Am intrat şi mai adinc in meniu, am constatat că tare multe opţiuni mai pot fi schimbate, dar, nefiind maşina mea, n-am trecut la modificări. Am vrut insă să văd dacă funcţionează şi am pus ca atunci cind oferi un impuls manetei pentru semnalizări să clipească becurile de trei ori şi nu o dată cum era setat. A funcţionat imediat şi am rezolvat deja problemuţa de care aminteam la inceput.
Nu dezvolt prea mult cit de incăpător este portbagajul, dar de cum am plecat de acasă am şi trimis vreo trei genţi acolo, insă s-a nimerit să trebuiască dusă Fiesta şi la piaţă, şi la supermarket, şi chiar dacă tot in grabă au fost efectuate cumpărăturile s-au adunat ceva sacoşe, cutii şi sacoşele. Să nu credeţi insă c-a ajuns vreuna şi pe bancheta din spate. Deloc. Portbagajul Fiestei este inalt şi poţi clădi in voie, dar chiar incep să mă gindesc că maşina n-ar trebui condamnată doar la o viaţă de oraş, ci s-ar preta şi pentru călătorii ceva mai lungi. Am efectuat citeva sprinturi cu schimbări de viteze după 5.000 de ture, iar maşina s-a comportat surprinzător de bine pentru clasa pe care o reprezintă, aşa că atunci cind aveţi vreun drum mai lung de făcut n-o scoateţi din calcule.