Tata Motors a sarbatorit producerea mini masinii de 2.500 de dolari, aratata saptaminile trecute spre fascinatia lumii, si a dat ideea multor constructori de masini, fiind si un model dupa care ar putea fi facute masinile low cost in America. Aceasta nu este o trasura motorizata fara usi -  acel tip la care se asteapta cinicii sa o vada la salonul auto in care este prezentata masina.

De fapt, Tata Nano (3,10 m lungime, 1,50 m latime si 1,60 m inaltime) este o masina stilata cu patru portiere, in care exista cinci locuri pentru pasageri, cu aproximativ 58 centimetri mai scurta decit Honda Fit/Jazz. Si presedintele Ratan Tata spune ca si a atins targetul legat de pret. Cum? Cu un concept pe care unii analisti il descriu ca fiind «inginerie Ghandi» pentru extrema austeritate. Constructorul indian de masini a facut legiunea doritorilor sa piarda un pariu, folosind o metoda neconventionala.

Dupa ani de secretomanie, detaliile vehiculului au aparut saptamina trecuta. Dupa cum era de asteptat, Tata a spulberat misterele pretului mic. De exemplu, modelul Nano de 33 CP si 50 mpg are un singur stergator de parbriz, iar modelul de baza nu are radio, geamuri electrice si nici aer conditionat. Tabloul de bord este rudimentar: are doar vitezometru, contor de parcurs si contor pentru combustibil. Rotile de 12 inch au nevoie doar de trei urechiuse pentru prindere. Pentru a scadea din pret si din greutatea modelului Nano cu 624 cc, motorul pe benzina in doi cilindri are un singur ax pentru echilibru si nu cite unul pentru fiecare cilindru.

Ratan Tata spune ca pretul de baza la dealeri va ajunge la aproximativ 2.554 de dolari. Dar acest pret, spune el, nu include 12,5 la suta din valoarea masinii -  ce reprezinta taxele sau taxele de expediere. Tata se asteapta sa vinda masini mai bine echipate pentru un pret mult mai mare.

Daca Nano nu trece de standardele de emisii de noxe din SUA sau standardele de siguranta, aceasta nu va fi livrata in SUA. Insa constructorii de masini din vest ar putea prelua ideea si filosofia de la Nano.
Tata Motors si furnizorii, incluzind citeva companii din vest, au ignorat o serie de presupuneri in privinta designului, a constructiei si a sursei masinii. Intr-adevar, furnizorii s au implicat inca de la inceput.

"Am avut aproximativ 100 de furnizori care au participat la proiect si care au contribuit din plin alaturi de echipa de dezvoltare", a spus Girish Wagh, seful departamentului de dezvoltare a modelului Nano.

Arta posibilului
Directorul de la Tata Motors, Ravi Kant, spune ca a fost usor sa aleaga furnizorii pentru Nano. Bernd Bohr, directorul executiv, a acceptat provocarea. "Bosch a cistigat citeva contracte mari, refacind tehnologii mari in noi produse ce sint mai mici, mai usoare si mai putin complexe", a declarat Ninan Philip, managerul general al Bosch Mico Motor Industries din Bangalore, India. De exemplu, generatorul de la Bosch 35-amp pentru Nano cintareste aproximativ 6 kilograme, fiind mai mic decit un generator normal 40-amp, ce cintareste 7 kilograme. "De asemenea, Bosch a adaptat si un motor pentru Nano care sa cintareasca mai putin", a spus Sanjay Khatri,

Bosch senior sales manager.
Si Bosch nu numai ca a renuntat la 700 dintre cele o mie de functii a modelului de motor de pe piata europeana, dar a si micsorat si chip ul electronic. Furnizorul german a refacut senzorii pentru a reduce din greutate si marime. Pozitia supapei de reglaj refacuta poate fi si de jumatate din marimea initiala, pentru ca Bosch a inlocuit totul cu materiale mai fine.
Reducind greutatea la 639 kilograme la modelul de baza Nano, masina are nevoie de mai putin echipament pentru a fi condusa, potrivit lui Wagh. Motorul masinii poate avea si numai doi cilindri in loc de trei sau patru. De asemenea, la micile roti si cauciucuri 65R12 se foloseste mai putin material.

Prima implicare
Furnizorii s au implicat inca de la inceput. Rico, un constructor indian de motoare si capuri de cilindri, l a sfatuit pe Tata inca inainte ca echipa de proiect de la Nano sa se hotarasca daca folosesc un motor pe doi sau trei cilindri.
"Seria era de la 550 pina la 750 cc", a spus Vikas Saxena, assistant general manager pentru dezvoltarea proiectelor de la Rico. "Asa ca atunci cind raspunsul a insemnat 624 cc a fost o decizie foarte dificila in privinta numarului de cilindri care trebuiesc folositi".
Si alte metode de a reduce costurile au fost folosite in proiect. De exemplu, Tata se gindeste sa vinda masinile direct la clienti, fara ca acestea sa mai ajunga la dealeri. In loc sa expedieze cu vaporul masini gata asamblate la dealeri, constructorul de masini indian se gindeste sa trimita kit-uri la mici fabricute care sa termine asamblarea. Cumparatorii si ar putea astfel ridica masinile de la portile fabricilor.

Tata a ales o localitate nedezvoltata din estul Indiei unde sa construiasca o fabrica care sa produca modelul Nano.
Nano va incepe sa se vinda in India anul acesta. Capacitatea initiala de fabricare era de 250.000 Nano pe an, insa Tata se gindeste sa exporte masina in tarile din Africa, sudul Asiei, America Latina si Europa.
Furnizorii pentru componentele modelului Nano spun ca au fost sfatuiti sa se pregateasca sa livreze piese pentru 500.000 de masini ce vor fi vindute in India si pentru alte 500.000 ce vor fi destinate pietelor din intreaga lume.

Ratan Tata a recunoscut ca uneori se indoieste ca masina va ajunge la pretul pe care si l a propus. Dar a fost provocat un jurnalist, care facea referire la "masina de numai 2.500 dolari" promisa de el. "Nu am facut niciodata aceasta promisiune, mass media a facut o", a spus el facind referire la transformarea proiectului de masina low cost in "masina de 2.500 dolari", dupa ce un jurnalist a numit autovehiculul asa. "Am pastrat acest nume ca fiind o provocare".