Nu o data am salutat initiativele legate de Programul Rabla. Am subliniat de fiecare data cit de benefica este aceasta actiune, dar iata ca, parca din ce in ce mai mult, efectele se diminueaza. Ma indoiesc ca Romania a atins un indice de motorizare care sa-i permita sa ignore avantajele reale oferite de guvernantii trecuti sau actuali. S-a marit prima de casare, s-a micsorat virsta masinii trimise la fier vechi, s-a suplimentat fondul. Atuuri demne de luat in considerare. Si, totusi...

Si, totusi, ceva nu merge cum ar trebui. Nu-i deloc un secret ca vinzarile daca nu-s insotite de solutii de finantare viabile au toate sansele sa nu-si atinga obiectivele. Cursul nebun leu-euro a urcat peste noapte preturile, iar clientii de masini prin Programul Rabla, si asa strinsi la punga, nu prea au suportat sa bage si mai adinc mina in buzunar sau, mai degraba, sa stringa si mai mult cureaua. Panica, ori poate prudenta, legata de criza este un alt factor care a condus, intr-un caz fericit, la aminarea momentului pentru achizitionarea unei masini, daca nu chiar renuntarea definitiva la idee.

Dar peste toate capacul il pun insusi cei care ar trebui sa arate cum mintile lor luminate pun lucrurile intr-o ordine fireasca. Ma saturasem la un moment dat sa mai spun ceva despre taxa auto ca iata ca se trezeste acelasi domn Nemirschi, de la Mediu, vorbind, parca in somn, cum va mari el prima de casare in caz ca etapa I a Rablei nu se va desfasura pe placul domniei sale. Dupa ce ca nici anul aceasta nu s-a gasit nimeni sa descopere o formula fericita de desfasurare a proiectului pe care eu il consider in continuare minunat, nici nu stii ce sa mai crezi cind auzi o asemenea declaratie. Cum sa-ti mai cumperi masina in etapa I, cind vecinul va beneficia in etapa a II-a de o prima de casare superioara? C-o fi 100 sau 500 ori poate 1.000 de euro in plus nu cred ca e in stare nici Nemirschi sa spuna, dar romanul e tare visator, iar la calcule nu-l intrece nimeni. Visind inca niste bani care sa-i pice fara sa miste un deget, se culca linistit si asteapta.

Il trezeste acelasi domn Nemirschi, care o coteste brusc si anunta ca nu va fi vorba de nici o suplimentare. Vorbeste si el, de parca l-ar mai asculta prea multi, ca de crezut cine sa-l mai creada? Intre timp, se mai gaseste si Pogea, ministrul Finantelor, sa aduca el bani la buget tocmai din TVA-ul pe care firmele il deduceau cind cumparau o masina in leasing. Cica il deranjeaza managerii care au masina pe firma si o folosesc in scop personal, dar nu l-am auzit sa fie prea amarit de miile, mai degraba zecile de mii, de firme care lucreaza la negru. Taman astia care chiar contribuie la buget il deranjeaza foarte tare, dar atit Nemirschi, cit si Pogea, mai au un lucru in comun: amindoi contribuie cum nu se poate mai bine la frinarea industriei auto autohtone. Nu vor sa vada cum peste tot in lumea asta se fac eforturi pentru a readuce pe fagasul normal un sector care daca merge bine face tare multi oameni fericiti. La noi, insa, cei doi ministri, ca buni romani, chiar vad ca-si dau silinta sa faca exact invers...