Directori reprezentativi din industria auto românească spun pe www.0-100.ro că perioada cea mai grea pentru piaţa locală a trecut, trend-ul fiind acum ascendent. Ei admit însă că trecerea cu brio prin următorii ani va fi dificilă cu atât mai mult cu cât acum încep să se vadă efectele neplăcute ale Programului Rabla, reiese din sinteza unei mese rotunde organizată de Dan Vardie Consult.

„Creşterea din trecut a fost bună pentru că importatorii şi-au consolidat poziţia şi au investit, mărindu-şi reţeaua de dealeri. Putem afirma la acest moment că în România există unul dintre cele mai ridicate standarde ale reţelelor din întreaga Europă. Dificultăţile actuale nu reprezintă o surpriză, ci mai degrabă dimensiunea dificultăţilor. Astăzi, prioritatea principală este să asigurăm profitabilitatea membrilor reţelei de distribuţie. Ne confruntăm cu vânzări mici, importuri second-hand, o mentalitate greşită a consumatorului şi probleme cu asiguratorii”, a declarat directorul general executiv (CEO) al Porsche România, Brent Valmar, care ocupă şi postul de vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) din România.

Narcis Ghiţă, directorul general al Trust Motors, importatorul Peugeot, e mai pesimist: „Greul abia acum începe pentru reţelele autorizate. După 40.000-50.000 kilometri clientul se îndreaptă spre service-uri independente. Asta înseamnă o scădere a veniturilor pentru dealeri, având în vedere că în cazul unei unităţi integrate costul cu forţa de muncă este de aproximativ 60%”.

Directorul general al Automotive Trading Team (ATT), dealer Jaguar şi Land Rover, Viorel Niculescu, este de părere că dealerii au fost surprinşi de criză, iar acum supravieţuirea este dificilă. „Nu am fost precauţi în a face previziuni. În 2006-2007 era un avans foarte mare, plus că standardele impuse de importatori erau ridicate. Criza a prins dealerii nepregătiţi, dar este adevărat că o mare parte din ceea ce se întâmplă este de natură psihologică. Din păcate clienţii nu prea mai vin la service-urile autorizate, ori dacă vin efectuează lucrări de ordinul a câteva sute de euro, ba chiar în multe cazuri sub 100 de euro”, a spus Niculescu.

Viitorul este cu atât mai puţin previzibil cu cât Internetul transformă radical comerţul cu maşini. „Nici un dealer nu a făcut profit în ultimii trei ani sau a avut creştere zero, această situaţie conducând la un pericol pentru întreaga structură. Practic nu se mai pune problema dezvoltării, plus că mai nou showroom-ul poate funcţiona foarte bine pe Internet, acoperind o arie mai mare, fără a fi nevoie de prezenţa fizică într-un anume oraş. Cred că aceasta este tendinţa pentru următorii cinci ani”, este de părere Adrian Prodănel, directorul general al dealerului BMW Motor AG din Piteşti.

Efectele perverse ale Programului Rabla

Programul Rabla a dus, în timp, la o demonetizare a pieţei, efectele sale pe termen lung nefiind cele pozitive scontate pentru o evoluţie sănătoasă, cred directorii din auto. „Dacă 2009 a fost anul destocării, în 2010 aşteptăm o repoziţionare şi nu o dependenţă atât de mare de REMAT. Din păcate s-a creat o piaţă gri a cupoanelor pe care samsarii le-au vândut chiar şi dealerilor. S-a plecat de la un cupon şi acum s-a ajuns la trei, care pot fi transmisibile. Propunerea mea este revenirea la un singur cupon, netransmisibil, concomitent cu mărirea valorii sale la aproximativ 1.200-1.500 de euro”, a declarat Narcis Ghiţă. Potrivit acestuia, în acest fel, în viitor, s-ar putea renunţa la Programul Rabla mai uşor. „În plus, în momentul de faţă nici nu prea mai sunt autovehicule vechi de până în 900 de euro pe care proprietarii ar fi dispuşi să le caseze. Mai rău este că promoţiile de anul trecut s-au făcut numai pe preţ, iar acum importatorilor şi dealerilor le va fi greu să susţină aceste preţuri mici. Dacă judecăm la rece, eliminând din ecuaţie vânzările prin Programul REMAT, vom ajunge la observaţia că piaţa reală, business to business, este de aproximativ 30.000 unităţi”, a explicat oficialul Trust Motors.

Programul Rabla nu numai că a pus presiune pe preţuri anul trecut, dar a şi orientat clienţii către maşini ieftine, la care prima de casare reprezintă un procent important din valoarea de achiziţie. De aici şi marje de profit reduse per unitate vândută. „Presiunea pe preţ a distrus practic valoarea reziduală şi sunt destul de îngrijorat asupra a ceea ce vor însemna brand-urile în viitor. Practic, Programul REMAT a concentrat 65-70% din vânzări către modele sub 10.000 de euro, competiţia mutându-se acolo. În acest an probabil că target-ul va fi orientat către segmentul middle-management, în companiile care s-au restructurat şi acum au o evoluţie financiară bună. De acolo sperăm că va veni o creştere”, a declarat directorul Opel în România, Constantin Avromescu.

Chiar şi reprezentantul unei mărci cu performanţe bune în 2010 este rezervat. „Anul 2010 a fost unul de conjunctură. Nu văd un 2011 la fel de optimist. Costurile standardelor ridicate sunt mari, iar asiguratorii aduc pierderi în service. Reţeaua de dealeri va avea nevoie de finanţe pentru a ţine stocuri”, a spus directorul Chevrolet în România, Cătălin Manta.

Realismul foştilor oficiali guvernamentali

Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanţe şi membru în comisia care a adus Ford în România, crede că o ţintă de 150.000 de automobile/an pentru anii 2014 şi 2015 este realistă: „Cred că în corelaţia de piaţă trebuie ţinut cont de raportul PIB/cap de locuitor. România are nişte politici de recuperare faţă de alte ţări europene, dar cu excepţia unei anumite perioade când aceasta a dat rezultate mari, nu a funcţionat aşa cum trebuie. Aşa că o creştere de 5% a PIB-ului nu va duce la creşteri spectaculoase ale vânzărilor. Cred că 150.000 de unităţi ca target pentru 2014–2015 este realist pentru autoturisme. Posibilitatea de creştere economică este reală, dar anul acesta este limitată şi fără rezultate efective în consumul populaţiei şi cu atât mai puţin la auto. Veniturile potenţial viitoare din 2012 vor fi utilizate în continuare pentru a acoperi consumurile anticipate şi de aceea nu văd de aici o sursă importantă de fonduri pentru piaţa auto”.

Fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, dealer Ford, este de părere că analizele şi previziunile trebuie să ţină cont de evoluţia economiei. „O dată cu reluarea creşterii economice va creşte şi consumul, dar ordinea ar fi ca mai întâi să crească cererea pentru produse alimentare, apoi pentru bunuri de folosinţă îndelungată - aşa numitele produse albe -, pe locul trei automobilele şi apoi imobiliarele. Este posibil ca vânzările să evolueze mai accentuat decât ritmul de creştere economică”, a explicat Tăriceanu.

Orizonturi deschise pentru anvelope

Cedric Binoit, director comercial Michelin pentru Romania, Bulgaria, Croaţia şi Serbia vede vremuri bune pentru vânzările de anvelope. „În 2011 piaţa de anvelope va creşte, iar această afirmaţie este bazată pe două idei de bază. În primul rând apreciez că numărul automobilelor înscrise în circulaţie va creşte, iar obligativitatea utilizării pneurilor de iarnă va constitui, de asemenea, un factor pozitiv”, a declarat Binoit.

De menţionat că masa rotundă cu directori de top din industria auto, organizată de Dan Vardie Consult, s-a aflat în 2011 la a 9-a ediţie.

Principalele concluzii ale dezbaterii vânzările de maşini noi se vor situa în jurul a 110.000-120.000 unităţi în acest an (95.000 unităţi în 2010); peste 3-4 ani piaţa de autoturisme se va stabiliza în jurul a 150.000 unităţi/an; la nivelul anului 2020, România ar putea fi o piaţă de 300.000 autoturisme noi/an; Programul Rabla a pus presiune exclusiv pe preţ, demonetizând marca şi scăzând valoarea reziduală a maşinilor.